Scriitori evrei în literatura română: identități moderne în context (trans)național

Descriere

PREZENTARE CARTE

Istoria bogată a comunităților evreiești din spațiul românesc, retezată abrupt de tragediile istorice recente, și contribuția acestora la dezvoltarea României moderne (în termeni economici, intelectuali, artistici etc.) a fost arareori subiect de cercetare temeinică în spațiul academic, cea mai importantă dintre cauze fiind probabil nevoia culturii române de a-și asuma încă de la începuturile devenirii sale moderne un puternic proiect etnoidentitar necesar construcției statale, instituționale și culturale. Respectivul proiect a rămas și astăzi influent, iar acest lucru ne arată, dincolo de orice, necesitatea studiului aplicat al acestor aspecte.

Toate acestea subliniază importanța și actualitatea temei de cercetare a cărții. Autoarea își propune să studieze un corpus de scriitori români de identitate evreiască din perioada interbelică, în contextul conflictului dintre două viziuni ale culturii și literaturii din România: una național-etnocentrică și una transnațională (de factură preponderent critică și experimentatoare, conectată la vibrațiile modernității estetice europene). Subiectul, de obicei marginalizat în studiile literare românești, e tratat cu acribia necesară nu numai pentru a construi o imagine cât mai exactă a scriitorilor studiați (Felix Aderca, Ury Benador, M. Blecher, Ion Călugăru, B. Fundoianu/ Benjamin Fondane, Gherasim Luca, Sașa Pană, Isac Peltz, Mihail Sebastian, Tristan Tzara, Ilarie Voronca), cât și pentru a arăta contribuția acestora la bogăția și complexitatea culturii române. Tematica este extrem de importantă și relevantă, mai ales pentru faptul că reconstruiește o imagine densă a epocii respective și a tensiunilor sale culturale și pune într-o lumină nouă o serie de scriitori pe nemeritat uitați de studiile literare (în special Felix Aderca, Isac Peltz, Gherasim Luca).