Situația financiar-bancară, căile de comunicație și activitatea edilitară în județele Caraș și Severin (1918-1948)

Descriere

PREZENTARE CARTE

În foarte rare cazuri, şi cel de faţă nu face excepţie, o teză de doctorat poate fi scrisă doar pe baza informaţiilor inedite. Contextul general de la nivelul ţării şi de la cel local – binomul Centru-periferie fiind tot mai des utilizat – analize şi date concrete se găsesc în cărţi, volume de documente şi articole. Lista acestora pare nesfârşită. Avându-se în vedere că, în fond, teza tratează comunizarea celor două judeţe (Caraş şi Severin), în cadrul procesului de sovietizare a ţării, referinţele bibliografice cunosc două orientări diametral opuse, având, ca punct de separaţie, evenimentele de la sfârşitul anului 1989. Autorul s-a găsit, tot timpul, într-o situaţie delicată, în care se cereau evitate capcanele în care putea cădea. Ca o dovadă de maturitate ştiinţifică, dl Narai a preluat informaţii concrete din literatura istorică din epoca comunistă, nu şi consideraţiile şi analizele. Aceeaşi privire critică a avut-o şi faţă de acte şi documente emanate de la regimul comunist.

Dl Narai a ajuns, la un moment dat, să dispună de un „munte” de informaţii edite şi inedite. Atunci a început „asaltul conştient” pentru cucerirea şi stăpânirea lui printr-o prelucrare bazată pe metode şi tehnici adecvate. „Aleile” trasate pe orizontală şi verticală s-au constituit în capitole şi subcapitole, în alineate şi fraze, care s-au vrut a fi cât mai coerente şi fluente.

Teza dlui Eusebiu Narai se încadrează cu succes, prin bogăţia datelor şi subtilitatea analizelor, în seria lucrărilor elaborate de istoricii români după anul 1989, care abordează, la nivel central sau local, sovietizarea României.

Sumarul lucrării este vast, dens, logic şi păstrează un echilibru aproape perfect între cele două judeţe.

Capitolele VI-IX se referă la meşteşuguri, la comerţ, la situaţia financiar-bancară, la căile de comunicaţie şi la situaţia edilitară. Ele sunt foarte interesante, extrem de originale şi se regăsesc rar într-o asemenea consistenţă în lucrări care tratează perioada anilor 1944-1948. Conţinutul lor este încă o dovadă a investigaţiilor variate şi numeroase făcute de doctorand. Ele pot constitui modele pentru alte lucrări dedicate perioadei. Toate aceste chestiuni sunt tratate atât la nivelul judeţelor, cât şi la cel al principalelor centre urbane: Oraviţa, Reşiţa, Lugoj şi Caransebeş. Exemplificările sunt cu totul remarcabile.

O teză de doctorat extrem de originală şi care, prin conţinut, acoperă plenar problematica supusă cercetării.

Conducător ştiinţific, Cerc. şt. I dr. Gheorghe Iancu, Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca