Străin în ţară străină. Literatura română şi graniţa identitară în proza Hertei Müller şi a lui Andrei Codrescu

Descriere

PREZENTARE CARTE

Ceea ce era valabil – sau, mai corect spus, ceea ce era acceptat ca valabil – acum o sută de ani sau acum cincizeci de ani pare să nu mai fie valabil azi. Nu s-au schimbat doar discursurile asupra naţiunii şi identităţii naţionale, ci şi realitatea culturală globală, care e caracterizată în mare parte de mobilitate, deschidere, interferenţe şi schimburi la toate nivelele. Această nouă realitate impune şi o grilă interpretativă diferită asupra culturilor naţionale, adaptată noii realităţi şi, în acelaşi timp, funcţională. Literaturile naţionale nu dispar, însă conceptul îşi pierde treptat din soliditate. Etnicitatea îşi reduce relevanţa taxonomică, teritorialitatea se diluează, iar elementul lingvistic local este concurat puternic de noua şi acaparatoarea lingua franca – limba engleză. Specificitatea culturală naţională este supusă şi ea unui asalt al globalizării mai mult sau mai puţin nivelatoare şi este nevoită să se adapteze. O adaptare la această nouă realitate a modului de definire, delimitare şi structurare a literaturii naţionale e aproape obligatorie – şi, în timp, chiar devine astfel.